joi, septembrie 25, 2008

(a)normalitate

Normal sau anormal? Cine hotaraste asta? De cate ori auzim despre tot ceea ce ne inconjoara ca este normal sau anormal? Pana la urma ce anume da lucrurilor dreptul de a fi "normal"? Multe dintre lucrurile, faptele, persoanele considerate normale sunt doar obisnuite, mai des intalinite in viata de zi cu zi fata de altele. Noi nu mancam gandaci prajiti fiindca nu e normal,dar ni se pare normal sa mancam carne de vita... adica mancam lucruri normale pentru chinezi si anormale pentru indieni. Noua, vremea de iarna ni se pare ceva normal, dar daca i-am intreba pe cei care locuiesc pe niste insule in mijlocul oceanului? De ce, de exemplu, intrerupatoarele cu clapeta sunt normale, iar cele cu senzor sunt anormale? Ceea ce noua ni se pare normal este, cu siguranta, anormal pentru altii. Normalitatea lor nu are nimic de-a face cu a noastra.
Ce inseamna normal? Nimic. Este o notiune care ne serveste drept paravan,un paravan in spatele caruia ne ascundem atunci cand ceva ne inspaimanta sau ne displace sau...ne provoaca oricare alt sentiment care ne face sa ne dorim sa stam departe.
Lucrurile sunt normale pentru ca asa vrem noi, pentru ca ne-am obisnuit cu ele si pentru ca asta ne de senzatia de siguranta si credinta ca am cunoaste acel "ceva".
In realitate, nu cunoastem mai nimic, iar "normalitatea" nici nu ne lasa sa cunoastem.

6 comentarii:

Anonim spunea...

Chiar si asa indiferent de cultura exista lucruri ce sunt normale si anormale... violenta verbala si fizica e considerata o anormalitate (viol, crime, etc) pe de alta parte bunul simt si grija fata de semeni e o normalitate peste tot.

notabeliever spunea...

lucrurile pe care le pomenesti tu, dupa parerea mea, pot fi catalogate ca fiind bune sau rele nu neaparat normale sau anormale.
exact asta incercam sa spun...lucrurile sunt catalogate drept normale sau anormale in functie de cati oameni le-ar face sau nu.

Anonim spunea...

Si daca 10 mananca viermi si 3 nu cine e de partea normalitatii? :P

notabeliever spunea...

depinde din punctul cui de vedere privesti...pentru unii este, iar pentru altii nu.
presupunand ca ar aparea acum o a 3-a parte care nu a avut cunostinta de acest lucru (mancatul viermilor in cazul de fata) ar trece de o parte sau de alta a baricadei in functie de gusturile si parerile pe care le are deja formate pana la momentul respectiv. alegerea pe care aceasta persoana o face nu influenteaza cu nimic parerea celorlalti, pentru ei a manca viermi este la fel de normal sau anormal ca si pana atunci.

Comatu' batran spunea...

Pina la un punct normalitatea se poate identifica prin "clasic","obisnuit","comun","traditional".S-au creat tipare pentru a delimita normalul de anormal,tipare ce tin cont de parerea majoritatii.Depinde doar de noi daca dorim sa acceptam (sau nu)starea de anormalitate.Aceste tipare ne-au fost inoculate de mici copii,si ni s-a spus ca "asa e bine-asa e rau".Am fost programati sa gandim intr-un anumit fel,sa vedem viata intr-o anumita perspectiva.
Dar aceasta perspectiva se poate schimba cu timpul,si ceea ce parea anormal pe timpul bunicilor nostri,acum pare perfect normal.
Acum vorbim la modul general.Orice particularizare aduce automat si o proprie opinie (creata tot de acel tipar)despre ce considera propriul "eu" ca fiind normal sau nu.

notabeliever spunea...

asa e. pe mine nu ma deranjeaza ca sunt lucruri considerate normale sau anormale. e dreptul fiecaruia. pe mine ma deranjeaza ideea :"nu fac asta pt ca nu e normal" NU! nu faci asta pt ca nu poti, nu vrei, nu ai voie, nu e bine, nu e moral, nu e de bun simt, etc. nu pentru ca nu e normal.