"orgoliul asta nu o sa-ti foloseasca la nimic!"

mie nu-mi place sa traiesc cu regretul ca nu am incercat. ok, au fost lucruri peste care a trebuit sa trec, lucruri pe care a trebuit sa le accept si sa incerc sa le inteleg, si? de ce sa nu fac asta? daca asta trebuie facut ca sa ma aleg cu ce vreau, e in regula. un orgoliu prea mare nu o sa ma duca decat intr-o situatie in care o sa ma intreb cum ar fi fost daca si in care o sa imi para rau ca nu am lasat de la mine. bun, nici sa-l lasi la o parte definitiv, nici asta nu-i bine. da' sa renunti cu seninatate la tot pentru o tampenie? ala nu mai e orgoliu, e o prostie. la urma urmei, s-ar putea sa nu mai ai ocazia a 2-a oara...

nothing goes my way...

what do you do when things just won't go the way you want? what do you do when your dreams seem to be further away that they were yesterday? at first, you become angry and don't understand what have you done to deserve the things that are happening to you; and then you cry, you cry your heart out...after that you can accept the state of things in your life and maybe laugh about it; this is the point when other people may think you're crazy, but that's the only way you'll manage not to became insane. now, in what state are you? me, i'm kinda' between them, but the scars are starting to heal...